“Suntem mândri că vom juca rolul principal pe cea mai importantă scenă literară a Suediei“, a declarat Dan Shafran, Directorul Institutului Cultural Român Stockholm.

Târgul de la Goteborg atrage anual peste 100 000 de vizitatori, fiind cel mai mare eveniment cultural din ţările scandinave. În fiecare an, timp de 3 zile, aproximativ 2000 de scriitori din toată lumea iau parte la sesiuni de autografe, seminarii şi discuţii pe teme literare, sociale şi politice, care fac din acest eveniment un important forum de dezbateri pentru publicul european.

Târgul din 2013 va avea loc între 26 şi 29 septembrie şi este deschis publicului larg.

Anul trecut, România a fost ţară-invitată la Târgul de Carte de la Madrid, iar în acest an va avea acelaşi statut la târgurile de la Praga şi Torino.

Neil Gaiman a primit premiul Screenwriting Excellence pentru The Doctor’s Wife, al patrulea episod din seria a şasea a serialului science fiction Doctor Who.

Brian Blessed a fost numit Living Legend, în timp ce Joe Gilgun, care joacă rolul lui Rudy Wade în sezonul al treilea din Misfits, a fost numit Breakout Star. Premiul Lifetime Achievement a fost câştigat de John Wagner şi Carolos Ezquerra.

Anul acesta s-a mai adăugat un premiu nou, în memoria actriţei Elisabeth Sladen, care a încetat din viaţă în aprilie anul trecut: The Elisabeth Sladen Award, care a ajuns la serialul The Sarah Jane Adventures.

Neil Gaiman s-a născut în 1960 în Hampshire, marea Britanie, iar acum locuieşte în Statele Unite. Spune despre el că a fost un “copil sălbatic crescut în biblioteci”, devorând de mic cărţile lui C.S. Lewis, J.R.R. Tolkien, James Branch Cabell, Edgar Allan Poe sau ale Ursulei K. LeGuin.

A început să scrie ca jurnalist, iar prima sa carte publicată a fost biografia formaţiei Duran Duran, urmată de biografia lui Douglas Adams. Apare în Dictionary of Literary Biography ca fiind unul dintre cei mai buni zece scriitori post moderni. Este cunoscut pentru proza sa, dar şi pentru poezie, film, jurnalism, benzi desenate sau versuri pentru cântece.

Cartea cimitirului, apărută la editura Nemira în format hardcover, a primit premiile Hugo (2009), Locus (2009) şi Newbery (2009) şi poate fi achiziţionată cu o reducere de 55%!

Iată şi discursul de mulţumire al lui Neil Gaiman, pe care îl felicităm pe această cale pentru premiul câştigat!

SFX este cea mai cunoscută revistă de science fiction şi fantasy din Marea Britanie. Premiile SFX se acordă anual pentru filme, televiziune, romane sau benzi desenate din lumea science fiction sau fantasy.

Câştigătorii premiilor SFX 2012 au fost anunţaţi!

La categoria cel mai bun film, căştigătorul a fost Harry Potter şi Talismanele Morţii (partea a doua), iar cel mai bun regizor a fost Matthew Vaughn (pentru X-Men: Cei dintâi). Doctor Who a fost votat cel mai bun serial de televiziune, în timp ce Urzeala Tronurilor a câştigat cel mai bun serial nou. Matt Smith a câştigat premiul pentru cel mai bun actor (Doctor Who), iar partenera sa de pe platourile de filmare, Alex Kingston, a fost votată cea mai bună actriţă. The Waling Dead a câştigat premiul pentru cele mai bune benzi desenate.

Dansul Dragonilor, apărut la editura Nemira în format hardcover şi în curând şi softcover, a fost votat cel mai bun roman. Este cel de-al cincelea volum al celebrei serii “Cântec de Gheaţă şi Foc“, pe care o puteţi cumpăra cu o reducere de 50%!

Iată discursul de mulţumire al lui George R.R. Martin, pe care îl felicităm pe această cale pentru premiile câştigate!

SFX este cea mai cunoscută revistă de science fiction şi fantasy din Marea Britanie. Premiile SFX se acordă anual pentru filme, televiziune, romane sau benzi desenate din lumea science fiction sau fantasy.

Philip K. Dick (1928-1982) a fost un foarte cunoscut scriitor american de science fiction. S-a născut în Chicago, apoi, după divorţul părinţilor, s-a stabilit cu mama sa în Berkeley. A urmat pentru scurt timp cursurile Universităţii California, dar a aboandonat-o.

A scris peste 40 de romane (printre care Substanţa M, Clanurile de pe Alpha, Jucătorii de pe Titan sau Visează androizii oi electrice?) şi peste 120 de ficţiuni scurte, iar cărţile lui au fost adaptate pentru 13 filme.

Timpul dezarticulat urmăreşte povestea lui Ragle Gumm. Deşi este anul 1998, acesta se crede în 1959, are impresia că a luptat în al Doilea Război Mondial şi că trăieşte într-o suburbie mică şi liniştită. După ce trece prin nişte halucinaţii tulburătoare, începe să bănuiască altceva.

Philip K. Dick a căştigat diferite premii, printre care amintim premiul Hugo pentru cel mai bun roman (1963 – Omul din castelul înalt), premiul John W. Campbell Memorial pentru cel mai bun roman (1975 – Flow My Tears, The Policeman Said), premiul British SF (1979 – Substanţa M) şi premiul Kurd Lasswitz (1985 – Valis).

Deşi în timpul vieţii nu a reuşit să egaleze vânzările celorlalţi scriitori americani de science fiction, după moartea sa interesul pentru scrierile lui a crescut foarte mult.

La un an după moartea sa, în 1983, a fost înfiinţat premiul Philip K. Dick, care se acordă celei mai valoroase cărţi science fiction publicată pentru prima dată în Statele Unite ale Americii ca original în paperback. Este sponsorizat de Philadelphia Science Fiction Society şi se acordă anual la convenţia Norwescon.

Nu uitaţi! Puteţi beneficia de o reducere de 20% în cazul unei precomenzi!

Povestea romanului se bazează pe atracţia dintre Conte şi tânăra Madelaine de Montalia şi pe societatea satanistă condusa de contele de Saint Sebastien, a cărui atenţie este de asemenea atrasă de Madelaine. Acţiunea cărţii are loc în Franţa secolului al XVIII-lea, obiceiurile şi vestimentaţia din acea perioadă fiind conturate foarte bine.

Când am citit cartea, mi-am dorit să existe şi o adaptare cinematografică, dar nu am găsit niciuna. Totuşi, se pare că la sfârşitul lui septembrie va apărea un film (din păcate de desene animate) bazat pe romanul lui Yarbro!

Spre deosebire de povestea originală, vampirul, care poartă, evident, numele de Dracula, se retrage într-un hotel părăsit pentru a-şi recăpăta forţele. Alături de el sunt o mumie, un vârcolac şi chiar şi Frankestein. De data aceasta, cea pe care vampirul trebuie să o protejeze nu este femeia de care e îndrăgostit, ci fiica sa, iar cel de care trebuie să o protejeze nu este un conte satanist, ci un tânăr îndrăgostit.

Regizată de Genndy Tartakovsky, comedia îi va avea în distribuţie pe Adam Sandler (Dracula), Steve Buscemi, Miley Cyrus, Kevin James şi mulţi alţii.

Chelsea Quinn Yarbro este o scriitoare americană de succes, fiind cunoscută în special pentru seria Saint-Germain. S-a născut în Berkeley, California şi a urmat cursurile San Francisco State College. În cei peste 35 de ani de carieră, a scris în diferite genuri literare, printre care science fiction, horror sau western.

În 2003, a primit titlul de Grand Master of the World Horror Convention. Printre premiile primite, amintim Fine Foundation Award for Literary Achievement (1993), Ordinul Cavalerilor oraşului Braşov (premiu decernat de Societatea Dracula din Transilvania), în 1997. În plus, este prima femeie aleasă preşedinte al Horror Writers Association.

Voi aţi citit Hotel Transilvania sau Palatul, cel de-al doilea volum din seria Saint Germain? Aţi vrea să continuăm seria şi cu celalalte volume?

Lawrence E. Joseph s-a născut la 7 februarie 1954 şi a fost crescut în Brooklyn, New York. A urmat cursurile Universităţiilor Brown şi California. În ultimii 25 de ani, a scris pentru publicaţii ca The New York Times, Discover sau Salon.com pe teme precum ştiinţa, natura, politica sau afacerile. A publicat în 1990, respectiv 1994 romanele Gaia: The Growth of an Idea şi Common Sense: Why It’s No Longer Common.

În 2007 a publicat Apocalipsa 2012, apărută şi la editura Nemira atât în format hardcover cât şi softcover, carte care a avut un real succes, fiind vândută în mai mult de 100.000 de copii şi tradusă în peste 20 de limbi.

Furtuni magnetice, cutremure devastatoare, tsunami, încălzire globală… oare 2012 va fi într-adevăr sfârşitul lumii?

Steven Gould s-a născut la 7 februarie 1955 în Arizona. A urmat cursurile Universităţii Texas A&M, iar acum este scriitor de science fiction şi profesor.

Din 1992 şi până acum, a scris opt romane şi 15 ficţiuni scurte. Este cunoscut în special pentru romanul Jumper. Oriunde, oricând, care a luat locul al doilea la categoria Cel mai bun roman de debut la premiile Locus.

Jumper prezintă povestea adolescentului David care se foloseşte de abilitatea sa de a se teleporta pentru a scăpa de tatăl alcoolic şi abuziv şi care încearcă să-şi găsească mama care îl părăsise când încă era copil.

În 2008, romanul a fost adaptat pentru marele ecran, avându-i în rolurile principale pe Hayden Christensen, Samuel L. Jackson şi Jamie Bell.

În 2004, Gould scris Reflex, continuarea lui Jumper. Oriunde, oricând, publicată în format paperback şi la editura Nemira.

Nu uitaţi de promoţia curentă! Printre cele peste 800 de titluri la reducere de până la 89%, găsiţi şi  Reflex a lui Steven Gould şi Apocalipsa 2012 lui Lawrence E. Joseph.

Veşti bune: la cererea voastră, promoţia de săptămâna trecută continuă şi săptămâna aceasta!

Puteţi beneficia de reduceri de până la 89% la peste 800 de titluri din toate colecţiile noastre. Profitaţi de reduceri şi cumpăraţi cărţile preferate la cele mai mici preţuri!

Crossley-Holland este un poet, traducător şi scriitor englez, autor de antologii şi cărţi pentru copii.

S-a născut la 7 februarie 1941, în nordul Buckinghamshire din Marea Britanie şi a crescut în satul Whiteleaf. A absolvit colegiul St Edmund Hall la Universitatea Oxford, unde şi-a descoperit pasiunea pentru literatura anglo-saxonă, apoi a devenit bursier Gregory în poezie la Universitatea din Leeds. Între 1972 şi 1977, a predat literatura anglo-saxonă la Universitatea din Londra.

Este cunoscut în special pentru traducerile epopeei Beowulf şi pentru reinterpretarea legendelor medievale (vezi trilogia Arthur).

A primit diferite premii, printre care amintim  Premiul Carnegie Medal pentru nuvela Storm, premiile Guardian Children’s Fiction, Tir na n-Og şi medalia de bronz a Nestlé Smarties Book Prize pentru primul volum din seria Arthur. De asemenea, în 2007, Storm a fost una dintre cele zece nuvele alese de juriul CILIP Carnegie Medal ca fiind cele mai importante nuvele pentru copiii din ultimii 70 de ani.

În plus, este membru al Societăţii Regale pentru Literatură şi membru de onoare al St. Edmund Hall, Oxford.

În trilogia Arthur, Crossley-Holland a reuşit să creeze o imagine vie a Evului Mediu, făcând multe cercetări înainte să o înceapă: pe lângă lectura multor cărţi, a ascultat muzică medievală, a vizitat diferite muzee şi galerii de artă şi chiar a vizitat locurile descrise în cărţi.

Nu uitaţi de promoţia curentă! Printre cele peste 800 de titluri din toate colecţiile, găsiţi la reducere şi Arthur: Regele Tărâmului dintre hotare, de Kevin Crossley-Holland.

Iniţial, Carrie a fost respins de mai multe edituri, iar Stephen King a decis să nu mai încerce să-l publice şi chiar l-a aruncat. Din fericire, soţia sa a salvat manuscrisul şi i-a propus să facă câteva modificări, aşa că, până la urmă, romanul a fost publicat şi s-a bucurat de un succes extraordinar.

Au existat diferite adaptări ale romanului, printre care şi un spectacol Broadway, în 1988. Autorii originali s-au alăturat regizorului Stafford Arima şi teatrului MCC din New York pentru o nouă şi îmbunătăţită adaptare.

Stafford Arima a decis să renunţe la orice picătură de sânge lichid din secvenţa balului (deşi Carrie va apărea totuşi într-o rochie murdară de sânge), pentru că, spune el, mai puţin înseamnă mai mult. De asemenea, jumătate din cântece au fost schimbate.
Regizorul artistic Bernard Telsey e de părere că noul spectacol nu va avea nicio legătură cu legenda din 1988.

Molly Ranson şi Marin Mazzie joacă în rolurile principale, al lui Carrie şi al mamei sale.

Carrie s-a dorit a fi un roman psihologic despre universul interior al femeii, dar este considerat un roman horror. Povestea o urmăreşte pe Carrietta White, o adolescentă timidă care este hărţuită şi batjocorită de colegii săi. De asemenea, nici acasă nu are linişte, fiind abuzată de mama sa, o fanatică religioasă. Carrie descoperă că are puteri telekinezice şi, deşi la început încearcă să le ţină sub control, hotărăşte să le folosească pentru a se răzbuna pe cei care au rănit-o.

Nu uitaţi de promoţia curentă! Printre sutele de cărţi la reducere de până la 89%, se află şi Carrie!

Când nu exista dependenţa de ecranul televizorului, oamenii îşi luau picanteriile şi libertatea din cărţile mult prea îndrăzneţe pentru vremea lor. Cu prima ţigare savurată pe ascuns veneau şi primele pasaje ce descriau aventurile unor pierde-vară neruşinaţi, dar sensibili şi naivi în escapadele amoroase, dacă ar fi să-i comparăm cu nişte eroi ai zilelor noastre. Se afla de la colegul de bancă, el afla de le vecinul, care, la randu-i, pitea cărţile unui văr ajuns în primul an de liceu, deci iniţiat în taina lecturilor interzise…şi uite aşa aflai despre cărţile pe care nu le mai uitai toată viaţa.

Între timp, moravurile au fost şi ele seduse de libertinaj. Lecturile controversate nu mai trebuie să conţină pasaje deocheate sau eroi ce-şi împart lucruri ‘ilicite’, fredonând melodii explicite în preludiul voluptăţilor încercate prima oară. Azi, o carte şocantă ar trebui să răstoarne mituri sacre, să povestească despre un complot masonic (închipuit) urzit în beciul vreunei cetăţi sacre, despre crime sau despre maladii sociale tabu. La vremea lor, părinţii noştri ar fi dat multe pe un volum scris de artiştii damnaţi ai generaţiei Beat. Noi, în schimb, răsuflăm uşuraţi când traducătorul unei cărţi blamate de clericii fanatici mai apucă o viitoare colaborare şi ne lăsăm resuscitaţi de fiorii ce sfidează monotonia, citind Golem.

Există cărţi pe care le vrei pentru că le are toată lumea şi cărţi pe care le descoperi când vrei să povesteşti despre tine şi nu-ţi mai găseşti cuvintele. Descoperi, apoi, cât de mulţi cititori s-au lăsat inspiraţi de acelaşi titlu, iar tu rămâi o manifestare aparte a unui puls emoţional colectiv. Există titluri pe care piaţa le vrea vândute şi titluri pe care împătimiţii le vor devorate, indiferent de modă. Sunt cărţi invocate obsesiv ori de câte ori ajungi să cunoşti un alt pasionat de lectură. Mai sunt şi cărţile intrate deja în definiţia cititorului, adorate, folosite în reclame, înconjurate de obiectele uitate neglijent pe noptiera imortalizată într-un print glossy sau în jurnalul unei adolescenţe zbuciumate…fetişurile unei culturi. Oricâte ai mai citi, uneori te întrebi. A fost mai intai moda impusă de marketing sau plăcerile personale, consumate numai în compania anumitor cărţi?