O moarte suspecta - Dorothy L. Sayers

Capitolul I
DIN AUZITE

– Dar daca dupa parerea lui, femeia a fost ucisa...
– Dragul meu Charles, a zis tanarul cu monoclu, nu-i aranjeaza nicidecum pe oameni, mai ales daca sunt si doctori, sa-si dea cu „parerea“ in anumite situatii. Asta le-ar putea aduce pe cap necazuri cumplite. In cazul Pritchard, consider ca doctorul Paterson a facut tot ce i-a stat in putinta, refuzand sa elibereze un certificat de deces pentru doamna Taylor si trimitand acea scrisoare, neobisnuit de tulburatoare, catre oficiul starii civile. Nu avea ce face daca omul se dovedise un natarau. Daca s-ar fi desfasurat doar o ancheta pentru a se stabili cauza mortii doamnei Taylor, Pritchard probabil ca s-ar fi speriat si i-ar fi dat pace sotiei. La urma urmelor, Paterson nu detinea nici un fel de dovada. Dar sa presupunem ca s-ar fi inselat... Doamne, ce tapaj s-ar fi starnit!

– Cu toate astea, nu s-a dat batut tanarul cu trasaturi sterse, scotand cu miscari stangace un Helix Pomatia oparit din cochilie si privindu-l cu un aer agitat inainte de a-l vari in gura, este in mod evident un caz de obligatie civica sa-ti exprimi dubiile, atunci cand le ai.
– Obligatie pentru tine – da, a zis celalalt. Apropo de asta, nu e o obligatie civica sa mananci melci,daca nu-ti plac. Asa am eu impresia. De ce sa te mai iei la tranta cu soarta potrivnica? Chelner, ia melcii din fata acestui gentleman si adu-i in schimb stridii... Mda, asa cum spuneam, s-ar putea ca, intr-un fel, sa fie obligatia ta sa soliciti o investigatie si, in general, sa-i faci altuia viata un iad, iar daca te-ai inselat cumva, nimeni nu se va plange prea mult, socotind ca ai fost o persoana inteligenta si destoinica, dar pe care o cam da zelul afara din casa. Insa medicii, sarmanii de ei, sunt siliti sa umble tot timpul ca pe sarma in aceasta societate. Oamenilor nu le place sa-si bage singuri in casa pe cineva care ar putea sa-i acuze de crima din te miri ce.
– Iertati-ma, va rog.
Tanarul cu fata lunga si subtire, ce statea singur la masa alaturata, s-a intors spre ei, dornic sa intervina in discutie.

– Stiu ca este extrem de nepoliticos din partea mea sa ma amestec in discutia altora, dar fiecare cuvant pe care l-ati rostit este intru totul adevarat, iar cazul meu ilustreaza perfect subiectul abordat de dumneavoastra. Un doctor – nici nu va inchipuiti cat de mult depinde el de toanele si de prejudecatile pacientilor sai. Acestia refuza sa respecte pana si cele mai elementare precautii. Daca indraznesti sa le sugerezi efectuarea unei autopsii, pornesc impotriva ta cu toate armele, pentru ca resping ideea de a „cioparti pe domnul sau doamna cutare“, si chiar daca le ceri permisiunea sa cercetezi o boala oarecare in interesul stiintei, ei isi vor inchipui ca faci aluzie la ceva neplacut. Sigur, daca lasi lucrurile sa mearga inainte dupa cum vor ei, iar apoi se descopera ca s-a petrecut ceva necurat, coronerul sare sa-ti ia beregata, iar ziarele te balacaresc in fel si chip si, oricum ar fi, ajungi sa-ti doresti sa nu te fi nascut.